Efectele crizei energetice asupra proiectului de rectificare bugetară
Guvernarea PAS a definitivat o rectificare bugetară așteptată cu interes de mai multe categorii profesionale. Principalul motiv pentru care a trebuit să fie revizuit bugetul a fost, potrivit unor surse din interiorul majorității parlamentare, creșterea vertiginoasă a prețurilor din sectorul energetic, iar speranțele guvernanților la capitolul venituri suplimentare se leagă în mare măsură de finanțarea externă.
Proiectul bugetului rectificat prevede venituri cu 5% mai multe decât cel inițial, dar și cheltuieli care vor crește cu 10%. În consecință, se va majora deficitul bugetar cu 4,2 miliarde de lei, până la aproape 20 de miliarde, un record absolut din istoria R. Moldovei.
La capitolul venituri se prognozează că vor fi colectate mai multe taxe și impozite, fără a fi precizate mai multe detalii; se mai spune că necesitățile curente vor fi acoperite din granturi și împrumuturi externe.
În cazul cheltuielilor, cel mai mult sunt necesare transferuri pentru domeniul social și pentru servicii de stat cu destinație generală. Pe lângă majorarea fondului de subvenții din agricultură, pentru compensarea cheltuielilor generate de majorarea motorinei, statul va aloca sume consistente pentru facturile majorate la energie în cazul școlilor, grădinițelor sau spitalelor. La capitolul prestații sociale la fel se regăsește compensarea tarifelor.
După părerea economistului Viorel Gârbu, din proiectul de buget rectificat lipsesc măsuri pentru a combate creșterea prețurilor de consum, or în luna martie inflația a ajuns la 22%. Gârbu afirmă că executivul nici nu ar monitoriza aceste efecte, cum ar trebui pentru a putea interveni mai prompt când este afectată bunăstarea cetățenilor.
„Criza creată de războiul din Ucraina nu este luată în considerație. Mai mult ca atât, nu este niciun document, nici a Băncii Naționale, care este responsabilă de rata inflației, nici a guvernului în general, care să facă o anumită estimare, anumite scenarii privind evoluția lucrurilor în R. Moldova în perioada imediat următoare și aceste documente să ghideze politicile executivului”, susține Gârbu.
Opoziția a cerut mai multe măsuri pentru ajutarea păturilor nevoiașe și pentru sprijinirea mediului de afaceri. Puterea a argumentat că intervine, în limitele bugetului. Per ansamblu, crede Viorel Gârbu, în primele luni ale anului au crescut cheltuielile pentru protecția socială, atenuând într-un fel creșterea inflației. O problemă vede expertul cu neajustarea salariilor din sectorul bugetar la creșterea prețurilor.
Bugetul rectificat propune optimizarea unor cheltuieli. Viorel Gârbu admite că, după modelul anilor trecuți, ar fi putea fi afectate unele cheltuieli capitale, ceea ce potrivit lui ar fi o greșeală. Sursa de economii, crede el, ar urma să fie reprioritizare pe interior a cheltuielilor, de la capitolul cheltuieli curente.
O altă recomandare a economistului pentru autorități e să se împrumute cu prudență, asta deoarece există riscul ca executivul să alimenteze singur inflația și să nu mai poată ieși din cercul vicios în care singur a intrat: pe de o parte, inflația este alimentată de creșterea cheltuielilor bugetare, care la rândul lor vin să compenseze creșterea inflației, remarcă Viorel Gârbu.