Lecțiile războiului din Ucraina pentru situația din Kosovo

Războiul din Ucraina oferă analiștilor ocazia de a se raporta la alte realități, care au elemente într-o oarecare măsură similare. Un caz este Kosovo, pe care-l abordează în Washington Post Jason Rezaian.

Premierul din Kosovo, Albin Kurti, citat în articol susține că Putin își dorește să împingă America către o conferință de tip Yalta, care să împartă lumea în sfere de influență. Într-un astfel de context, cele șase națiuni rezultate din dezintegrarea fostei Iugoslavii sunt în joc, inclusiv Kosovo, nerecunoscut în continuare de vecina Serbia, care își protejează activ etnicii sârbi aflați în Kosovo.

O declarație de pace și neagresiune propusă de kosovari, care includea protecția minorităților a fost respinsă de Belgrad în 2021, președintele sârb Aleksandar Vucic  pretinzând că țara sa este un model de tratament aplicat minorităților, fapt contestat la Pristina.

Sprijinul Kremlinului pentru pozițiile lui Vucic contează, Kosovo fiind un teren fertil pentru dezinformare – dată fiind slăbiciunea cadrului normativ. În aceste condiții Moscova încearcă să slăbească legăturile acestei țări cu Occidentul. „Rusia este o amenințare, făcând tot ce poate pentru a lovi în Kosovo” – spune Reuf Bajrovic, fost ministru al energiei în Bosnia, continuând: „a fost încetinită din cauza rezistenței eroice a ucrainienilor. Cât timp Ucraina rezistă, nu avem motive de îngrijorare, pe termen scurt, dar amenințarea rămâne”.

„Președintele Putin vrea ca Kosovo să eșueze”, spune premierul Kurti, arătând că după eșecurile din Irak și Afganistan, care au urmat unor intervenții americane, doar Kosovo se menține ca o implicare de succes a Statelor Unite și altor țări occidentale. Conducerea din Kosovo își dorește o prezență militară americană permanentă, intrearea în Uniunea Europeană și recunoașterea internațioală cât mai largă a țării.