Un sfert dintre francezi vor să emigreze: Impozite uriașe și atmosferă dezgustătoare

Conform unui studiu realizat de Gallup, încrederea francezilor în politicieni și instituțiile statului a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, iar un sfert dintre respondenți doresc să părăsească țara.

Julien (numele a fost schimbat) a plecat recent din Paris la Tbilisi, unde va continua să lucreze în domeniul restaurantelor. Experiența sa reflectă tendințele din societate, unde, potrivit unui sondaj Gallup, peste un sfert dintre respondenți admit posibilitatea de a se muta definitiv în străinătate. Este un indicator impresionant, cel mai ridicat din ultimii aproape 20 de ani.

Julien a povestit că a observat o scădere evidentă a numărului de clienți în localul său din Paris în acest an.

„Am pierdut mulți clienți”, a remarcat el. „Oamenii nu își mai permit să meargă la restaurant ca înainte”.

În opinia sa, în țară „nu există suficiente oportunități” pentru antreprenori, aceștia fiind presați de „o povară fiscală monstruoasă” și de „o atmosferă generală foarte proastă”.

Antoine, inginer care lucrează în domeniul produselor de lux în Paris, împărtășește această opinie, deși el însuși nu s-a hotărât încă să emigreze. El recunoaște că „iubește” orașul în care s-a născut și a studiat, dar „simte din ce în ce mai puternic dorința de a pleca”.

Bărbatul este atras de Canada. Acolo, Antoine vede „acceptarea celorlalți”, pe care nu o mai simte în Franța, unde, potrivit lui, „există din ce în ce mai multă ură între oameni”.

Din punct de vedere material, în ciuda carierei de succes, Antoine spune că a ajuns într-un impas. Neavând moștenire, „nu își poate cumpăra singur o locuință” și nici măcar nu poate continua să trăiască confortabil la Paris.

Aceste traiectorii individuale de viață se regăsesc într-o tendință mai largă. Potrivit studiului, în 2025, Franța se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de încredere instituțională de la lansarea sondajului mondial al institutului Gallup, în urmă cu aproape 20 de ani.

Astfel, organizatorii studiului au descoperit că 27% dintre francezii adulți ar dori să se mute în străinătate pentru a se stabili definitiv, dacă ar avea această posibilitate, în timp ce în 2024 acest procent era de doar 11%.

Franța s-a alăturat astfel grupului de țări cu un număr tradițional ridicat și foarte ridicat de persoane care doresc să plece, pe care institutul Gallup îl descrie în mod regulat din 2007.

Pentru Franța, rezultatele pentru 2025 reprezintă o schimbare clară. După câțiva ani de relativă stabilitate, încrederea în guvernul țării scade la 29%, adică cu 13 puncte procentuale pe an. Încrederea în sistemul judiciar (50%) și în instituțiile financiare (42%) a scăzut, de asemenea, drastic. În 2025, niciun alt stat membru al UE nu a înregistrat o scădere medie atât de semnificativă pentru toți acești indicatori.

Potrivit lui Benedict Viger de la Gallup, în Franța, încrederea în instituții a rămas, în general, stabilă. După venirea la putere a lui Macron în 2017, aceasta s-a îmbunătățit chiar, explică expertul. Dar progresul a fost anulat în doar 12 luni, notează el.

Haos politic și lipsă de perspective

Scăderea încrederii are loc în momentul culminant al instabilității politice. După dizolvarea neașteptată a parlamentului în iunie 2024, președintele Macron a înlocuit un prim-ministru după altul, iar toți s-au confruntat cu lipsa majorității parlamentare. Propunerile bugetare ale cabinetului au provocat de mai multe ori un vot de neîncredere, accentuând sentimentul de paralizie politică.

În consecință, popularitatea șefului statului are de suferit. Potrivit datelor Gallup, în 2025, ratingul său de aprobare este de 28%, ceea ce reprezintă un minim istoric, foarte departe de indicatorul de 61% pe care Macron l-a avut în primul an de mandat.

Și în domeniul economic domnește pesimismul: 67% dintre francezi consideră că situația lor se înrăutățește, iar doar 21% consideră că se îmbunătățește. Din 2015, Franța rămâne una dintre cele mai pesimiste țări din OCDE din punct de vedere economic, fiind devansată doar de Grecia.

Pentru Julien, climatul politic dificil este la fel de inacceptabil ca și dificultățile economice. El face referire la „instabilitatea la nivel guvernamental” și consideră că „populația nu mai este de acord cu organele politice și cu guvernul”.

Să rămână, să plece… sau să se întoarcă

Antoine este, de asemenea, îngrijorat de viitorul politic. El vorbește despre „o stare de spirit extrem de apăsătoare”, recunoscând că „îl îngrijorează foarte mult alegerile prezidențiale din 2027” din cauza ascensiunii extremei drepte.

Adele, o altă interlocutoare, a plecat din Lyon la Leipzig în 2024 pentru a-și schimba profesia. Ea explică că, în Franța, reluarea studiilor și schimbarea domeniului de activitate – de la drept la ilustrație – i se păreau „mai puțin fezabile, mai puțin încurajate, mai stigmatizate”, în timp ce în Germania „cariere profesionale sunt mai flexibile”.

Cu toate acestea, legătura cu Franța rămâne puternică pentru ea. Ea vorbește despre o nostalgie constantă – pentru limbă, cultură, peisaje – care ar putea-o determina să se întoarcă într-o zi. Dar o recentă călătorie în țara natală „i-a aprins furia”. După ce a participat la o demonstrație în septembrie, Adèle „a fost îngrozită de brutalitatea represiunilor”, ceea ce a făcut-o să se simtă foarte neliniștită, „mai ales ca femeie queer”.

Adrien și Sophie au ales o altă cale. După câțiva ani petrecuți în Toronto, acest cuplu, care lucrează în sectorul bancar, s-a întors să locuiască la Paris. Experiența lor a adus nuanțe în imaginea Eldorado-ului nord-american. „Franța nu este perfectă, recunosc ei, dar nu este chiar atât de rău aici”. Interlocutorii noștri remarcă faptul că în Canada „plătești la fel de mult impozit pe venit, dar viața este foarte scumpă”, în timp ce în Franța își pot permite să plece mai des în vacanță, iar prețurile sunt mai compatibile cu viața lor de zi cu zi.

„Încă trăim într-o țară frumoasă”, , adaugă ei, considerând că discursul actual este uneori prea pesimist.

Clement, dimpotrivă, nu intenționează să se întoarcă din Toronto, unde a plecat în 2023. El spune că situația politică din Franța îi provoacă o profundă „repulsie”. 

„A venit un moment de cotitură”, consideră el. – Diviziunea este într-adevăr vizibilă”.

Potrivit datelor Gallup, legătura dintre neîncrederea în instituții și dorința de a pleca este evidentă. Astfel, aproape jumătate dintre francezii care nu au încredere în instituții spun că ar dori să părăsească țara, comparativ cu o proporție mult mai mică dintre cei care doresc să emigreze dintre cei care păstrează un nivel ridicat de încredere.

Întrucât mandatul președintelui Macron expiră în 2027, succesorul său va avea de îndeplinit o sarcină grandioasă: să restabilească încrederea profund subminată a societății.