Rusia cere o reacție internațională la bombardarea centralei nucleare Zaporojie și acuză din nou Ucraina
Luni, Kremlinul a susţinut că Ucraina a bombardat de mai multe ori centrala nucleară Zaporojie (sud-estul Ucrainei) şi a cerut puterilor internaţionale să se asigure că Kievul încetează atacurile asupra celei mai mari unităţi energetice atomice din Europa, transmite Agerpres.
Centrala nucleară Zaporojie aflată sub ocupația Moscovei a fost din nou ţinta unor bombardamente duminică, ceea ce a determinat Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA) să avertizeze că există riscul unei catastrofe.
”Asta nu poate decât să provoace îngrijorare”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov. ”Cerem tuturor ţărilor din lume să îşi folosească influenţa astfel încât forţele armate ucrainene să înceteze”.
Ucraina i-a acuzat de bombardamente pe ruşi, iar Reuters nu a fost în măsură să verifice în mod independent care din părţi este răspunzătoare de atac.
Loviturile repetate asupra centralei Zaporojie ar putea provoca un nou dezastru nuclear, asemănător celui din 1986 de la Cernobîl, obiectiv aflat la numai 500 de km distanţă, arată agenţia.
De asemenea, Peskov a mai afirmat luni, 21 noiembrie, că Rusia îi va aduce în faţa instanţei pe cei răspunzători de presupusa execuţie a unor prizonieri de război ruşi din Ucraina şi că va face tot ce poate pentru a atrage atenţia asupra incidentului, pe care l-a calificat drept crimă de război.
Săptămâna trecută, Moscova a acuzat militarii ucraineni că au executat peste zece prizonieri ruşi, prezentând ca dovadă o înregistrare video care circulă în mediile sociale. ”Nu există nicio îndoială că Rusia însăşi îi va căuta pe autorii acestei crime. Ei trebuie găsiţi şi pedepsiţi”, a declarat Peskov.
Vicepremierul ucrainean pentru integrarea europeană, Olha Stefanişina, citată de Associated Press, a afirmat că Kievul va ancheta materialul video, însă este ”foarte puţin” probabil ca acesta să prezinte ceea ce susţine Moscova.
Un purtător de cuvânt al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului a declarat agenţiei Reuters că instituţia pe care o reprezintă analizează înregistrarea şi a cerut anchetarea promptă şi completă a acuzaţiilor.
Tot luni, Kremlinul a susţinut că nu se discută mobilizarea altor soldaţi ruşi pentru frontul din Ucraina.
Începând din luna septembrie, Rusia a chemat sub arme peste 300.000 de rezervişti pentru a susţine aşa-numita ”operaţiune miliatră specială” – denumirea oficială dată de Moscova invaziei ruse în Ucraina. Decretul de mobilizare a determinat sute de mii de ruşi să fugă din ţară pentru a evita încorporarea şi a declanşat cele mai mari proteste antiguvernamentale de la începutul războiului.
Vladimir Putin a declarat că mobilizarea s-a încheiat la sfârşitul lunii octombrie, însă nu a revocat decretul prin care a creat baza legală pentru mobilizare.
Fiind întrebat dacă vor urma noi chemări sub arme, Peskov a răspuns luni că nu poate vorbi în numele ministerului apărării, dar ”nu există la Kremlin discuţii despre asta”.