NATO recunoaște că sprijinul pentru Ucraina în fața invaziei ruse ”are un preț”, dar îndeamnă pentru menținerea unității

Luni, 21 noimebrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut la Madrid, că sprijinul pentru Ucraina în faţa invaziei ruse ”are un preţ” pentru toţi, dar a insistat asupra menţinerii unităţii împotriva agresorului pentru a evita ”plata unui preţ mai mare”, relatează EFE și Agerpres.

”Ştiu că acest ajutor are un preţ. În ţările noastre, multe persoane se confruntă cu o criză a costului vieţii. Facturile la energie şi alimente sunt în creştere”, a declarat Stoltenberg în cadrul discursului său rostit în ultima sesiune a celei de-a 68-a Adunări Parlamentare a Alianţei, care a dezbătut în acest weekend la Madrid aspecte legate de războiul din Ucraina.

Cu toate acestea, el a mai subliniat că, ”preţul pe care îl plătim în calitate de aliaţi NATO se măsoară în bani, în timp ce statul ucrainean plăteşte cu sânge acest preţ”, a afirmat Stoltenberg.

”Dacă permitem ca (preşedintele rus Vladimir) Putin să câştige, va trebui să plătim cu toţii un preţ mult mai mare”, a avertizat secretarul general al NATO.

În acest sens, el i-a îndemnat pe parlamentarii care participau la Adunarea Alianţei de la Madrid ”să menţină cursul împreună”: ”Contez pe voi toţi, ca membri ai parlamentelor, să rămânem uniţi!”, a invitat Stoltenberg.

De asemenea, politicianul norvegian a reamintit că în timpul summitului ”transformator” al NATO, desfăşurat în luna iunie anul trecut la Madrid, au fost adoptate ”decizii foarte importante într-un moment critic pentru alianţă”.

”Am decis să ne intensificăm sprijinul pentru Ucraina, să ne consolidăm în continuare capacitatea de descurajare şi apărarea, invitând totodată Finlanda şi Suedia să devine membre ale NATO. De asemenea, am adoptat conceptul strategic pentru a adapta alianţa la o lume mai periculoasă şi mai competitivă”, a aăugat Stoltenberg.

Totuşi, el a apreciat că, pentru ca aliaţii să îşi poată consolida în continuare capacităţile, ”trebuie să investim mai mult”: ”2% din PIB pentru apărare ar trebui să fie considerat un prag, nu un plafon pentru investiţiile noastre”, relatează sursele citate.

Stoltenberg a subliniat că războiul în Ucraina ”a scos la iveală unele vulnerabilităţi-cheie”, precum dependenţa puternică de petrolul şi gazele ruseşti, în timp ce Rusia ”a transformat energia în armă şi a încercat să o folosească pentru a ne şantaja şi a ne împiedica să sprijinim Ucraina”.

În acest sens, a remarcat el, ”aliaţii noştri îşi diversifică acum aprovizionarea”, un lucru bun ”pentru securitate şi pentru climă”, dar – a insistat el – ”să nu se creeze noi dependenţe, în special, faţă de China!”.

„Nu putem da regimurilor autoritare nicio ocazie pentru a ne exploata vulnerabilităţile şi a ne submina”, a îndemnat secretarul general al NATO, pronunţându-se în consecinţă pentru consolidarea rezilienţei societăţilor şi a infrastructurilor.

În final, Jens Stoltenberg a pledat pentru intensificarea cooperării cu parteneri ”din apropiere şi din depărtare”, precum şi ”cu cei mai afectaţi de agresiunea şi coerciţia rusă”, printre care a menţionat Republica Moldova, Georgia şi Bosnia-Herţegovina, precum şi ţări într-o situaţie asemănătoare din întreaga lume, de la America Latină până în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, trecând prin regiunea Indo-Pacifică.