extrema dreaptă pierde alegerile, deși păreau a fi pe marele val

Un semnal foarte interesant pentru super anul electoral 2024 vine din Germania. În toată Europa și nu numai, partidele extremiste sunt pe val, dar în Germania, partidul de extremă dreapta AfD a pierdut în mod neașteptat alegerile, deși păreau pe val.

Duminică, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a pierdut pariul de a câștiga a doua președinție în Turingia. În ultimele zile, manifestații de o anvergură fără precedent împotriva programului său au avut loc în întreaga țară.

Extrema dreapta germană a suferit un eșec electoral duminică, 28 ianuarie, în urma manifestațiilor de o amploare fără precedent din țară împotriva programului său, deși părea de luni de zile să fie pe un trend ascendent de neoprit.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a pierdut pariul de a câștiga a doua președinție a cantonului, în timpul alegerilor locale din districtul Saale-Orla, în regiunea est-germană Turingia. Candidatul său, Uwe Thrume, a câștigat, duminică, doar 47,6% din voturi în al doilea tur de scrutin, îmbunătățindu-și scorul din primul tur cu doar 1,9 puncte, în timp ce rivalul său conservator s-a bucurat de un report puternic de voturi și a ajuns la 52,4% din voturi. Înfrângerea AfD, care a început ca favorită, a fost obținută “datorită mobilizării societății civile”, a estimat numărul doi din regiunea Turingia, social-democratul Georg Maier.

Testul electoral din Germania

Aceste alegeri au fost un test într-un moment în care, de aproximativ două săptămâni, au loc demonstrații la scară largă împotriva acestui partid și a programului său considerat rasist de detractorii săi. Peste 800.000 de oameni au ieșit în stradă pe tot parcursul weekendului, în special în Hamburg și Düsseldorf, pentru a denunța AfD și pericolele pentru democrație pe care cred că le reprezintă, au declarat organizatorii, duminică. Weekendul trecut, numărul participanților a fost estimat la 1,4 milioane de către organizatori.

Această mobilizare a societății civile a fost declanșată de dezvăluirile din presă care au provocat un cutremur în Germania: la sfârșitul anului trecut, membrii AfD, un partid anti-migranți și antisistem, au discutat despre un plan de expulzare în masă a străinilor și a “cetățenilor neasimilați”.

Un sondaj realizat de institutul INSA în urma primelor demonstrații a raportat recent o scădere a intențiilor de vot pentru AfD la 21,5% față de 23% anterior. Demonstrațiile “au efect”, a declarat directorul institutului, Hermann Binkert, în cotidianul “Bild”.

AfD rămâne puternic

Cert este că AfD rămâne al doilea cel mai popular partid din Germania în sondaje, în spatele opoziției conservatoare față de cancelarul social-democrat, Olaf Scholz. Această situație este determinată de creșterea imigrației și de impopularitatea record a coaliției guvernamentale aflate la putere. Potrivit cotidianului FAZ, între 130 și 150 de noi membri se alătură zilnic partidului de extremă dreapta, al cărui număr de activiști ar putea crește de la 40.000 la 60.000 de membri până la sfârșitul anului.

“Trebuie să facem față faptelor: geniul malefic a ieșit din sticlă”, a deplâns săptămâna aceasta, în cotidianul “Die Zeit”, cancelarul Olaf Scholz, care până acum a căutat mai degrabă să minimizeze ascensiunea stângii. AfD este “un pericol pentru democrație”, iar sosirea sa la putere “ar ruina economic Germania”, a mai avertizat, duminică, ministrul liberal al Finanțelor, Christian Lindner.

Lumea economică avertizează și asupra riscurilor legate de avansarea tezelor AfD, subliniind nevoia sa de forță de muncă străină și comerț internațional. Partidul a declarat recent că dorește un referendum pentru părăsirea Uniunii Europene.

“Oamenii vor veni numai dacă se simt bine la noi și numai atunci vom fi atractivi în mod durabil”, a declarat Peter Adrian, președintele Camerei Germane de Comerț și Industrie DIHK.

În acest context, din ce în ce mai multe voci solicită tăierea fondurilor publice către AfD, mai ales că partidul se află în colimatorul serviciilor de informații. Filialele sale regionale din Turingia și Saxonia-Anhalt au fost puse sub supraveghere din cauza pozițiilor lor considerate foarte radicale.

Sursa: Revista presei Rador Radio România